Relația terapeutică este unul dintre factorii decisivi pentru succesul unei terapii sau al unui coaching. De fapt, numeroase studii arată că relația dintre terapeut și client este adesea mai importantă decât metoda folosită sau sarcinile specifice lucrate între ședințe. Legătura și încrederea care se construiesc în timp creează o bază stabilă pe care pot avea loc schimbări pe termen lung.
Rolul relației terapeutice – Mai mult decât o metodă
Cercetările științifice demonstrează că relația terapeutică este unul dintre cei mai importanți factori care influențează succesul terapiei. Carl Rogers, un pionier al psihoterapiei umaniste, a subliniat încă din anii 1950 că empatia, acceptarea și autenticitatea sunt esențiale pentru procesul de vindecare (Rogers, 1957). Meta-analize recente confirmă că o relație bazată pe încredere este adesea mai importantă decât tehnica aplicată sau abordarea terapeutului (Norcross & Lambert, 2019). Calitatea acestei relații oferă clientului spațiu pentru reflecție sinceră și disponibilitatea de a accepta noi perspective.
De ce schimbarea reală are loc între ședințe
Terapia și coachingul nu se limitează doar la ședințe – schimbarea reală are loc adesea „între ședințe". Aici, coach-ul sau terapeutul oferă impulsuri țintite care să stimuleze noi căi neuronale. Aceste căi sunt inițial doar sugerate ușor, dar între întâlniri gândurile revin mereu. Această repetare duce la întărirea conexiunilor neuronale și la integrarea lor treptată în tiparul de gândire al clientului.
Procesul poate fi comparat bine cu o cabană acoperită de zăpadă și un drum către toaleta în aer liber: la început, clientul trebuie să deschidă un drum prin zăpada proaspătă în întuneric, care adesea este acoperit din nou de zăpadă data viitoare. Dar, în timp și prin parcurgerea frecventă, se formează un drum solid, tot mai ușor de parcurs. Creierul nostru funcționează similar – prin gânduri și comportamente repetate apar căi noi, întărite.
Întrebări țintite și intuitive – Un proces strategic
În timpul unei ședințe, coach-ul sau terapeutul pune adesea întrebări care par intuitive. Dar, în realitate, aceste întrebări sunt țintite și fac parte dintr-o strategie pentru a stimula schimbări neuronale. Unele întrebări sunt menite să determine clientul să privească tiparele adânc înrădăcinate din copilărie, care au devenit de-a lungul anilor căi fixe. Prin faptul că clientul este ghidat repetat către noi perspective prin coaching sau terapie, structurile neuronale se pot schimba pe termen lung.
Un terapeut sau coach știe exact când și ce întrebări sunt necesare pentru a declanșa o schimbare durabilă. Pentru client este important să se încreadă în acest proces și să aibă răbdare, deoarece rezultatele vin prin repetare constantă și timp. Succesul se arată adesea în pași mici și se întărește în timp – mai ales pentru cei care „au încredere în proces”.
Exemple din practică: Tipare vechi și căi noi
Multe tipare și convingeri se formează încă din copilărie. Aceste convingeri, care se imprimă adânc în creier, au fost întărite de-a lungul anilor și astfel au construit conexiuni neuronale stabile. Drumul către un nou tipar de gândire necesită, prin urmare, multă răbdare și repetare constantă. Așa cum un drum adânc acoperit de zăpadă către toaletă nu se formează într-o singură noapte, nici un nou tipar de gândire nu poate fi dezvoltat într-o singură ședință.
Un exemplu din practică arată cum clienții, prin întrebări regulate asupra propriilor convingeri și prin trăirea momentelor de revelație, încep să consolideze noi căi. În timp, vechiul drum este folosit mai puțin, iar noul drum sănătos se formează din ce în ce mai automatizat.
Rezultate esențiale
Interesant este că unii clienți, la sfârșitul unei faze de coaching sau terapie, chiar și după șase luni sau un an, adesea nu sunt încă convinși că au obținut rezultate esențiale. Totuși, atunci când se realizează analize calitative și cantitative și rezultatele sunt comparate concret cu obiectivele stabilite inițial, apare adesea o imagine diferită. Din acest motiv, este esențial să se definească clar obiectivele la început, în special în coaching. Aceste obiective clare oferă o orientare și permit măsurarea și vizibilizarea precisă a progreselor.
În multe cazuri, se observă că aproape 90% din obiectivele stabilite inițial au fost atinse efectiv. Totuși, oamenii tind, din cauza unui „bias negativ” – o tendință de a percepe mai puternic impresiile și experiențele negative – să subestimeze progresul lor sau să nu-l mai observe deloc, considerându-l ca fiind de la sine înțeles. Obiectivele clar definite și verificările regulate ale succesului sunt, prin urmare, componente esențiale pentru a arăta clienților evoluția lor reală și pentru a le evidenția cât de departe au ajuns pe drumul lor.
Diferențe între terapie și coaching
Este important de remarcat că există diferențe între coaching și terapie, chiar dacă ambele se suprapun în anumite aspecte. În terapie, accentul este adesea pus pe procesarea experiențelor trecute, vindecarea rănilor emoționale și dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a tiparelor și comportamentelor. Aici, confruntarea cu experiențele trecute joacă un rol central pentru a promova stabilitatea și înțelegerea de sine pe termen lung.
În coaching, însă, accentul este pus în special pe atingerea unor obiective clar definite. Procesul este mai orientat spre scop și urmărește să susțină clienții în dezvoltarea lor personală și profesională. Aici se dezvoltă strategii specifice pentru a elibera potențialul clientului și a implementa practic schimbările dorite.
În ciuda acestor diferențe de accent, terapia și coachingul se suprapun: ambele promovează dezvoltarea personală, oferă sprijin în perioade dificile și ajută la dezvoltarea unor perspective și comportamente noi.
„Încrede-te în proces” – o cheie a succesului
Studiile arată că clienții care se implică în proces și sunt dispuși să aștepte răbdători rezultatele au, de obicei, un succes mai mare (Horvath & Symonds, 1991). Este important să ai răbdarea necesară, deoarece schimbarea reală, neuronală, necesită timp și întărire continuă. Relația terapeutică servește aici ca bază care oferă clientului siguranță și încredere pentru a atinge schimbări profunde. În această colaborare se află cheia succesului: clientul realizează schimbarea de unul singur, iar coach-ul sau terapeutul îl însoțește ca partener de sprijin.
Surse:
- Rogers, C. R. (1957). Condițiile necesare și suficiente pentru schimbarea terapeutică a personalității. Journal of Consulting Psychology, 21(2), 95-103.
- Norcross, J. C., & Lambert, M. J. (2019). Relațiile terapeutice bazate pe dovezi. Psychotherapy, 56(3), 421-423.
- Horvath, A. O., & Symonds, B. D. (1991). Relația dintre alianța de lucru și rezultat în psihoterapie: o meta-analiză. Journal of Counseling Psychology, 38(2), 139-149.
