Warum Social Media für Kinder verboten werden sollte: Ein Blick auf Australien und wissenschaftliche Hintergründe

Australia a început să reglementeze accesul copiilor la rețelele sociale și, în anumite cazuri, chiar să îl interzică. Această decizie se bazează pe dovezi științifice care arată că rețelele sociale pot avea efecte psihice și fizice semnificative asupra copiilor și adolescenților. Acest articol evidențiază motivele și studiile care au condus la astfel de măsuri.

1. Impactul psihic și mania comparațiilor

Fetele tinere sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale social media. Studiile arată că confruntarea constantă cu reprezentări editate și adesea nerealiste pe platforme precum Instagram și TikTok poate duce la creșterea gândirii comparative, probleme de stimă de sine și chiar depresie. Conform unui studiu realizat de Twenge și Martin (2018), riscul de simptome depresive și anxietate crește la adolescenții care petrec zilnic mai mult de trei ore pe rețelele sociale.

Fetele sunt afectate în mod special, deoarece reacționează mai puternic la comparațiile sociale și se lasă ușor influențate de imagini perfect puse în scenă. O comparație devine un însoțitor constant, iar stima de sine suferă pentru că nu pot adapta realitatea lor la aceste lumi iluzorii. Băieții sunt, de asemenea, afectați, dar în alte domenii, cum ar fi presiunea performanței și reprezentarea „masculinității”.

Caracterul este, de asemenea, important:

Un studiu arată că persoanele cu un caracter neurotic ridicat, care petrec mai mult de 300 de minute zilnic pe rețelele sociale, au un risc dublu de a dezvolta depresie comparativ cu persoanele cu neuroticism scăzut. În plus, oamenii cu un nivel ridicat de agreabilitate au un risc cu 49% mai mic de depresie în comparație cu cei cu agreabilitate scăzută.

Social media amplifică comparațiile sociale problematice, ceea ce poate duce la o creștere a sentimentelor negative. Acest lucru explică de ce riscul de depresie crește odată cu utilizarea tot mai intensă a rețelelor sociale. În plus, conținutul predominant negativ de pe aceste platforme favorizează stări depresive și intensifică sentimentele de izolare. Utilizarea intensă a rețelelor sociale reduce, de asemenea, timpul și oportunitățile pentru interacțiuni personale și activități în viața reală, ceea ce poate afecta și mai mult sănătatea mintală.

Cauză sau efect?

Un alt aspect interesant este întrebarea dacă social media este mai degrabă cauza sau efectul depresiei. Un studiu publicat în jurnalul de specialitate JAMA Network Open a analizat 5.395 de adulți cu o vârstă medie de 56 de ani. Rezultatele arată că utilizatorii platformelor precum Facebook, TikTok și Snapchat sunt mai frecvent afectați de depresie decât persoanele care nu folosesc rețele sociale. Totuși, rămâne neclar dacă social media cauzează efectiv depresia sau dacă persoanele care au deja tendințe depresive apelează mai des la rețelele sociale. Cercetătorii presupun că ambele factori se pot amplifica reciproc, ceea ce face ca impactul psihic al rețelelor sociale să fie complex și greu de delimitat.

2. Lipsa capacității de diferențiere și conținut problematic

Copiii și adolescenții sub 16 ani adesea nu au încă o capacitate complet dezvoltată de diferențiere. Ei nu pot distinge clar între informații credibile și cele îndoielnice, ceea ce îi face vulnerabili la dezinformare, propagandă și conținut manipulat. Conform teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget, adolescenții ating abia în jurul vârstei de 16 ani capacitatea de gândire abstractă și critică.

În plus, pe platformele de social media există numeroase pericole. Pornografia, jocurile de noroc și conținuturile frauduloase sunt doar câteva dintre zonele problematice pe care copiii le pot întâlni. Nu toți părinții sunt conștienți de aceste riscuri sau au experiență cu social media, ceea ce face dificilă protejarea adecvată a copiilor lor. Mulți copii ajung astfel în situații periculoase fără ca părinții să observe.

3. Pierderea timpului și lipsa creativității

Un alt aspect care vorbește împotriva utilizării social media de către copii este pierderea enormă de timp. Copiii petrec ore întregi derulând prin feed-uri nesfârșite, pierzând astfel timp valoros pentru alte activități, învățare sau interacțiuni sociale. Studiile arată că copiii care folosesc intens social media sunt mai puțin creativi, deoarece le lipsește "plictiseala" care poate stimula creativitatea. Când copiii sunt mereu distrași, nu au timp să devină creativi și să-și dezvolte propriile idei.

Social media activează, de asemenea, sistemul de recompensă din creier, ceea ce duce la un fel de dependență. Recompensele rapide și ușoare prin like-uri și comentarii sunt tentante pentru creierul uman și greu de înlocuit cu recompense pe termen lung, dar mai puțin imediate. Acest fenomen nu se aplică doar copiilor, ci și adulților, motiv pentru care problema este cu atât mai îngrijorătoare.

4. Informații insuficiente și adesea irelevante

O mare parte din conținutul de pe platformele de social media sunt "informații junk" – conținut care nu este nici relevant, nici valoros. Acest flux constant de informații irelevante duce la o supraîncărcare și împiedică copiii să se angajeze în subiecte mai semnificative și mai profunde. "Paradoxul automatizării" descrie faptul că, prin disponibilitatea constantă a informațiilor, cunoștințele proprii și gândirea critică scad, deoarece informația este primită pasiv, fără a fi pusă sub semnul întrebării.

5. Contagiunea morală

Ce înseamnă contagiunea morală?
Contagiunea morală, cunoscută și ca contagiune socială, descrie un fenomen prin care comportamentul și atitudinile unei persoane sunt influențate de comportamentul și opiniile altora din jurul său. Această influență poate avea efecte pozitive, dar și negative. În contextul răspândirii știrilor false, contagiunea morală joacă un rol mai degrabă problematic, deoarece oamenii sunt adesea influențați de opiniile și acțiunile prietenilor și cunoscuților lor și acordă mai puțină atenție faptelor.

Cum influențează contagiunea morală răspândirea știrilor false?
Răspândirea știrilor false pe rețelele sociale este adesea o consecință directă a contagiunii morale. Un exemplu tipic este așa-numita eroare de confirmare (Confirmation Bias), prin care oamenii tind să accepte informații care corespund propriilor convingeri. Acest lucru duce la faptul că mulți oameni răspândesc informații neverificate dacă acestea se potrivesc opiniilor lor, fără a le verifica adevărul.

Fotografia evidențiază efectele contagiunii morale
Această imagine arată cum funcționează contagiunea morală: oamenii tind să rămână în propria lor bulă de opinie, în timp ce alte opinii sunt ignorate. Acest lucru arată cât de mult contribuie rețelele sociale la polarizare și cât de mult ne pot îndepărta de o realitate obiectivă. Fiecare trăiește într-un fel în propria sa realitate subiectivă – iar acest lucru se amplifică enorm în rețelele sociale.

6. Efectele asupra sănătății cauzate de utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale

Pe lângă efectele psihice, există și riscuri serioase pentru sănătate cauzate de utilizarea intensă a dispozitivelor digitale:

  • Tulburări de somn: Lumina albastră a ecranelor suprimă hormonul somnului, melatonina, perturbând ritmul natural somn-veghe. Acest lucru poate duce la probleme de somn, în special la adolescenți. Nu doar lumina albastră, ci și lumina artificială în general poate afecta negativ somnul. Conform studiilor de la Harvard Medical School, lumina albastră poate întârzia momentul adormirii cu până la 3 ore, în timp ce lumina artificială normală provoacă o întârziere de aproximativ 1,5 ore. Acest lucru se datorează faptului că lumina albastră suprimă producția de melatonină în corp într-un mod deosebit de puternic, perturbând astfel ritmul natural somn-veghe.
  • Lipsa de mișcare: Timpul petrecut în fața ecranelor conduce la un stil de viață tot mai sedentar, ceea ce crește riscul de obezitate, boli cardiovasculare și probleme musculare.
  • Obiceiuri alimentare nesănătoase: Timpul îndelungat petrecut în fața ecranului este asociat cu o creștere a consumului de junk food, băuturi zaharoase, băuturi energizante și cofeină, ceea ce poate afecta negativ sănătatea.

7. Stilul de viață „Always-On” și stresul

În societatea noastră 24/7, disponibilitatea constantă promovează un stil de viață „Always-On”, ceea ce duce la stres și la senzația de a trebui să fii mereu disponibil. Acest lucru este valabil și pentru adolescenți, care adesea sunt supuși presiunii de a răspunde imediat la mesaje sau de a fi mereu la curent. Această formă de stres este amplificată de lipsa unor limite clare între timpul liber și lumea digitală și poate conduce la stări asemănătoare burnout-ului.

Conform unui studiu realizat de Zapf & Sommer (2004), stresul cronic poate conduce indirect la probleme de sănătate, ceea ce este aplicabil și stresului digital excesiv la adolescenți.

8. Avantaje & Dezavantaje

Deși rețelele sociale oferă și avantaje, în special pentru utilizatorii mai în vârstă, acestea nu ar trebui supraevaluate – în special în comparație cu dezavantajele pentru tinerii sub 16 ani. Platformele stimulează adesea creativitatea utilizatorilor mai în vârstă sau mai tineri prin crearea de imagini, videoclipuri și texte. În plus, comunitățile de sprijin pot ajuta la întărirea sănătății mentale, iar rețelele sociale oferă oportunități valoroase de marketing pentru afaceri mici și mari. De asemenea, ele oferă posibilitatea de a rămâne în contact cu prietenii și familia, de a se informa despre subiecte actuale și chiar de a începe cariere. 

Totuși, aceste avantaje nu compensează riscurile semnificative pe care rețelele sociale le implică pentru copii și adolescenți. Mai ales pentru generația mai tânără, efectele negative asupra sănătății mentale și fizice, promovarea comparațiilor și dependența de recompense rapide sunt mult mai importante.

9. Provocările reglementării

Reglementarea rețelelor sociale pentru copii și adolescenți aduce însă și provocări. Mulți tineri vor încerca să ocolească astfel de restricții, fie prin indicarea unor vârste false, fie prin accesul prin conturile membrilor familiei. Totuși, există soluții și abordări promițătoare pentru a depăși aceste obstacole. Identificarea prin documente oficiale de identitate (ID) sau prin sisteme speciale de verificare a vârstei ar putea, de exemplu, să asigure că doar grupurile de vârstă autorizate au acces la anumite conținuturi. De asemenea, tehnici de recunoaștere facială sau verificări biometrice ale vârstei sunt luate în considerare ca instrumente potențiale. Va fi esențial să se dezvolte măsuri bine gândite care, pe de o parte, să ofere protecție și, pe de altă parte, să respecte intimitatea utilizatorilor.

10. Rezumat & Necesități de cercetare

Australia a făcut un pas curajos pentru a proteja copiii de efectele negative ale rețelelor sociale. Pericolele sunt multiple și variază de la stresuri psihice precum depresia și stima de sine scăzută până la probleme de sănătate fizică. Rețelele sociale prezintă pentru copii riscul de a se pierde într-un ciclu nesfârșit de comparații și recompense, fără a dezvolta o bază reală pentru stima de sine și creativitate. O utilizare controlată a rețelelor sociale sau chiar o interdicție pentru utilizatorii mai tineri poate ajuta la promovarea dezvoltării sănătoase a copiilor și la protejarea lor de riscuri inutile.

Devine clar că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin influențele complexe ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale. Studiile viitoare ar trebui să investigheze care aspecte ale utilizării sunt deosebit de dăunătoare și cum ar putea arăta o reglementare eficientă – atât în ceea ce privește conținutul, cât și durata zilnică de utilizare care să nu prezinte riscuri majore pentru sănătatea mintală.

Și adulții nu sunt imuni la efectele negative, motiv pentru care ar fi necesară o orientare clară și măsuri țintite pentru a preveni daunele pe termen lung. Astfel de reglementări ar putea include, de exemplu, restricții adecvate vârstei și recomandări pentru un timp sănătos petrecut în fața ecranului, care să minimizeze efectele dăunătoare atât pentru tineri, cât și pentru adulți.

Surse:

Scris de Mara Schär

Lasă un comentariu