
Efectul Flynn se referă la tendința observată a unei creșteri a performanțelor la testele de inteligență de-a lungul generațiilor. Efectul a fost numit după psihologul neozeelandez James Flynn, care a descoperit acest fenomen în anii 1980.
Dacă acest lucru înseamnă că copiii de astăzi sunt „cu adevărat mai deștepți” depinde de definiția inteligenței și a istețimii. Totuși, se știe că mediul în care cresc copiii joacă un rol important în dezvoltarea lor cognitivă.
Inteligența este capacitatea de a învăța din experiențe, de a rezolva probleme și de a folosi cunoștințele pentru a se adapta la situații noi. Raymond Cattell și John Horn au redus definiția la doi factori:
- Inteligența fluidă (Gf): capacitatea și viteza de a rezolva, de exemplu, probleme logice
- Inteligența cristalină (Gc): cunoștințe acumulate, vocabular, abilități aplicate
Există și teorii ale inteligențelor multiple. Inteligența constă din mai multe abilități, care vin în pachete diferite. La persoanele cu sindromul savant și tulburarea spectrului autist (ASD) se găsesc indicii despre inteligențe multiple.
Există experți care spun că succesul este mult mai mult decât o inteligență ridicată; oamenii foarte de succes sunt și conștiincioși, bine conectați și perseverenți (grit). Experții petrec aproximativ un deceniu cu antrenament intens, zilnic. Deosebit de important este „antrenamentul deliberat”.
Motivele pentru efectul Flynn sunt variate și până în prezent nu sunt pe deplin înțelese. Unele teorii sugerează că efectul se datorează unei alimentații îmbunătățite, unei educații sporite și unui mediu în general mai solicitant. Alte cercetări indică faptul că efectul Flynn se datorează răspândirii tot mai mari a tehnologiilor informației și comunicațiilor.
În lucrarea sa revoluționară, Flynn a găsit dovezi că „eșantioane reprezentative de americani au obținut rezultate tot mai bune la testele IQ pe o perioadă de 46 de ani, câștigul total corespunzând unei creșteri medii a IQ-ului de 13,8 puncte” (Flynn, 1984).
Presupunând că testele IQ sunt o reprezentare exactă a inteligenței, acest rezultat indică o creștere a inteligenței umane de-a lungul timpului.
Flynn explică: "Dacă ați evalua oamenii de acum un secol după standardele moderne, ar avea un IQ mediu de 70. Dacă ne evaluați pe noi după standardele lor, am avea un IQ mediu de 130" (Flynn, 2013).
Indiferent de cauzele exacte ale efectului Flynn, acest efect are implicații importante pentru societatea noastră. De exemplu, multe țări și-au actualizat testele de inteligență datorită efectului Flynn pentru a se asigura că rezultatele testelor rămân relevante.
Un alt aspect important al efectului Flynn este întrebarea dacă o creștere constantă a performanței la testele de inteligență înseamnă cu adevărat că devenim o societate mai inteligentă în ansamblu. Unii critici susțin că efectul Flynn reflectă doar o schimbare a capacității de a rezolva teste de inteligență și nu indică neapărat o creștere a inteligenței generale.
Unele rezultate ale cercetărilor sugerează că în Norvegia, Danemarca, Australia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Finlanda și țările vorbitoare de limbă germană ar putea exista un efect Flynn inversat persistent (o scădere a valorilor IQ). În anumite cazuri, această aparentă inversare poate fi atribuită schimbărilor culturale care fac părți din testele de inteligență inutile. Meta-analizele indică faptul că efectul Flynn continuă în general, fie cu aceeași rată, fie cu o rată mai lentă în țările dezvoltate.
Indiferent de această dezbatere, efectul Flynn este un fenomen important în psihologie și are implicații semnificative asupra modului în care măsurăm și înțelegem inteligența și abilitățile umane.
Concluzie - Efectul Flynn
Efectul Flynn arată că, de-a lungul generațiilor, se observă o creștere a valorilor IQ, ceea ce este considerat o dovadă a creșterii IQ-ului și a îmbunătățirii capacității de a rezolva teste de inteligență.
Există însă și voci care susțin așa-numitul efect anti-Flynn, care în unele țări indică o inversare a efectului Flynn, unde IQ-ul mediu chiar scade. Acest lucru ar putea fi cauzat de schimbări culturale sau de medii de învățare modificate.
Indiferent de aceasta, coeficientul de inteligență rămâne o măsură importantă, însă dacă creșterea punctelor IQ indică cu adevărat o societate mai inteligentă în ansamblu rămâne o întrebare interesantă în cercetarea inteligenței.
Referințe:
Cole, M. W., Ito, T., & Braver, T. S. (2015). Cortexul prefrontal lateral contribuie la inteligența fluidă prin conectivitate multinetwork. Brain Connectivity, 5, 497– 504. https://doi.org/10.1089/brain.2015.0357
Trahan, Lisa H.; Stuebing, Karla K.; Fletcher, Jack M.; Hiscock, Merrill (2014). "Efectul Flynn: O meta-analiză". Psychological Bulletin. 140 (5): 1332–1360. doi:10.1037/a0037173. ISSN 1939-1455. PMC 4152423. PMID 24979188.
https://www.simplypsychology.org/flynn-effect.html
Categorie: james r flynn/ test iq/ valoare iq/ creșteri iq/ test de inteligență/ generație/ țări industrializate/ trend/ rezultate/ umanitate/ cercetători/ imagine/ studii/ mijloace/ societăți
Comentariu
Vielen Dank!
Danke für den fundierten Artikel und die Literaturangaben dazu. Sehr spannend. Beobachte einzelne im Artikel aufgeführte Punkte bei meinen Kindern…