Depresia este o afecțiune psihică gravă, acompaniată de sentimente de tristețe, lipsă de speranță și pierderea interesului pentru activități normale. Poate duce și la simptome fizice, cum ar fi tulburări de somn, lipsa apetitului și oboseală.
Una dintre cele mai studiate teorii despre cauzele depresiei este ipoteza serotoninei. Serotonina este un neurotransmișător prezent în creier, implicat în reglarea dispoziției, anxietății și somnului. Nivelurile scăzute de serotonină sunt adesea asociate cu depresia.
Pentru a trata simptomele depresiei, se folosesc adesea antidepresive care cresc absorbția serotoninei în creier. Aceste medicamente pot ameliora simptomele depresiei prin creșterea nivelului de serotonină din creier.
Un mit larg răspândit?
Totuși, este important de menționat că depresia este o afecțiune complexă, care poate fi cauzată de mai mulți factori. Serotonina este doar o parte a puzzle-ului și există și alți factori, cum ar fi cei genetici, de mediu și psihosociali, care pot juca un rol. Un articol din Nature Molecular Psychiatry aduce dovezi noi. „Într-o revizuire sistematică a studiilor privind nivelul de serotonină la persoanele cu depresie, nu s-a găsit niciun indiciu că persoanele depresive ar avea, comparativ cu cele ne-depresive, un nivel mai scăzut de serotonină sau o activitate anormală a serotoninei."
Autorii studiului, Joanna Moncrieff și Mark Horowitz, subliniază că ideea că depresia este cauzată de un dezechilibru chimic este încă larg răspândită și că psihiatria academică nu a depus suficiente eforturi pentru a corecta această neînțelegere în rândul publicului. Ei mai evidențiază că studiul lor se concentrează pe lipsa dovezilor privind niveluri scăzute de serotonină sau activități serotoninergice reduse în depresie și nu abordează eficacitatea antidepresivelor în studiile clinice.
Această dezbatere a dus însă și la punerea sub semnul întrebării a eficacității antidepresivelor. Este important să subliniem că antidepresivele nu sunt potrivite pentru toată lumea și că există multe alte ipoteze despre modul în care acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei, cum ar fi ideea că ele îmbunătățesc neuroplasticitatea sau interacționează cu activitatea serotoninergică în circuitele cerebrale implicate în căutarea recompenselor și în reglarea stării de spirit. Există, de asemenea, multe evaluări care indică faptul că antidepresivele sunt utile în tratamentul depresiei pentru anumite persoane.
Este însă la fel de important să ne asigurăm că avem informații actualizate și exacte pentru a lua decizii bine fundamentate privind sănătatea și bunăstarea noastră. Acest studiu arată că există o diferență între ceea ce publicul știe despre cauzele depresiei și ceea ce știința cunoaște cu adevărat. De asemenea, este esențial să subliniem că tratamentul depresiei nu ar trebui să se limiteze la utilizarea medicamentelor.
Deși antidepresivele pot fi utile pentru unii oameni, există multe alte abordări care pot avea succes, cum ar fi utilizarea terapiei comportamentale, psihoterapiei, life coaching-ului, terapiei prin discuție, exercițiilor fizice, optimizării nutriției și somnului și tehnicilor de gestionare a stresului. Este important să colaborăm cu un expert în sănătate calificat pentru a găsi cea mai bună metodă de tratament pentru fiecare persoană în parte.
Coachingul este o formă de sprijin în care un coach ajută clientul să-și atingă obiectivele și să depășească provocările. În cazul depresiei, un coach poate ajuta clientul să înțeleagă și să gestioneze simptomele, precum și să recunoască și să valorifice punctele forte ale clientului.
O componentă importantă a coachingului în depresie este identificarea tiparelor de gândire și comportament care agravează depresia. Coach-ul poate ajuta clientul să pună sub semnul întrebării gândurile negative și să le înlocuiască cu gânduri pozitive. De asemenea, învățarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară progresivă sau yoga, poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
Un alt aspect important al coachingului în depresie este sprijinul pentru activarea și reluarea activităților și hobby-urilor care aduceau bucurie înainte de boală. Acest lucru poate ajuta la creșterea motivației și a stimei de sine a clientului.
Este important de subliniat că coachingul nu este un înlocuitor pentru tratamentul medical. Persoanele cu depresie ar trebui să consulte întotdeauna un medic sau psihoterapeut. Totuși, coachingul poate fi o completare valoroasă a tratamentului medical și poate contribui la ameliorarea simptomelor și la creșterea calității vieții.
Cercetările recente susțin, de asemenea, coachingul. Echipa din spatele Modern Health a descoperit rezultate promițătoare. Conform unui studiu publicat în „Journal of Technology of Behavioral Science”, 58% dintre persoanele care au început un coaching pentru simptome de depresie au raportat o ameliorare clinică după cel puțin o ședință. Starea lor generală de bine a crescut cu 76%.
Das stützt sich alles auf frühere Studien, die bewiesen haben, dass mehrere Sitzungen zu einem besseren Ergebnis führen. In dieser Studie wurde auch festgestellt, dass die therapeutische Allianz zwischen Klienten und ihren Coaches im Rahmen einer virtuellen Einzelbetreuung genauso stark war wie zwischen Klienten und ihren Therapeuten. Mehr darüber in unserem Blogartikel.
Pe scurt, se poate spune că coachingul poate fi un sprijin valoros în tratamentul depresiei. Ajută la înțelegerea și gestionarea simptomelor, precum și la recunoașterea și valorificarea punctelor forte ale clientului.
În concluzie, depresia este o afecțiune complexă, influențată de mai mulți factori. Ipoteza serotoninei este una dintre multele teorii despre cauzele depresiei, iar antidepresivele care cresc nivelul de serotonină sunt una dintre numeroasele opțiuni de tratament.
Surse:
Noul studiu despre serotonină și depresie nu este despre antidepresive (vice.com)
https://en.wikipedia.org/wiki/Major_depressive_disorder
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
Sagui-Henson, S. J., Welcome Chamberlain, C. E., Smith, B. J., Li, E. J., Castro Sweet, C., & Altman, M. (în curs de publicare). Înțelegerea componentelor alianței terapeutice și a stării de bine prin utilizarea unui beneficiu global digital pentru sănătatea mintală în timpul pandemiei COVID-19: Studiu observațional longitudinal. Journal of Technology in Behavioral Science.
