
Ce este depresia?
Depresia, numită și tulburare depresivă, este mai mult decât o zi proastă sau o stare de tristețe după un eveniment stresant. Este o afecțiune psihică serioasă care influențează starea de spirit, gândirea, sentimentele și comportamentul.
Depresia este o tulburare psihică frecventă, care afectează aproximativ 5% dintre adulții din întreaga lume. Tulburarea se manifestă prin tristețe persistentă și lipsă de interes pentru activitățile care anterior aduceau bucurie. Se consideră că depresia este cauzată de o interacțiune complexă între factori sociali, psihologici și biologici și poate provoca probleme la școală și la locul de muncă.
Termenul medical pentru depresie este „tulburare depresivă recurentă" sau „episod depresiv". În ICD-10 (Clasificarea internațională a bolilor mintale) este codificată sub codul F32 (episod) și F33 (tulburare depresivă recurentă).
Simptome ale depresiei
Simptomele principale sunt adesea:
-
Lipsa de motivație
-
Pierderea interesului (activitățile care înainte erau importante nu mai aduc plăcere)
-
Tristețe persistentă sau dispoziție apăsată
Există și alte simptome, cum ar fi:
-
Oboseală
-
Tulburări de somn sau insomnie
-
Gânduri despre vinovăție, inutilitate sau gânduri suicidare
-
Tulburări de concentrare
-
Dureri fizice fără diagnostic medical
-
Retragere socială
-
Ruminare și gândire negativă
-
Senzația de inhibiție interioară
-
Stima de sine scăzută
Important: Nu toți cei afectați prezintă toate semnele. Frecvența, fluctuațiile și evoluția sunt individuale.
O boală complexă
Depresia este o boală complexă, care încă nu este pe deplin înțeleasă de cei mai mari psihologi, neurologi și psihiatri ai lumii. 350 de milioane de oameni suferă de tulburare depresivă majoră și 60 de milioane de tulburare bipolară. Fără a include pe cei nediagnosticați. Aceste cifre subliniază cât de important este să înțelegem diferitele tipuri de depresii, de la depresii severe până la tulburări depresive persistente, și să găsim tratamentul potrivit.
Depresia apare, iar după o luptă prelungită, adesea dispare. Dar pentru jumătate dintre oameni, depresia revine! (Curry et al., 2011; Klein & Kotov, 2016). Și pentru aproximativ 20% boala este cronică (Klein, 2010).
Comparativ cu generațiile anterioare, depresia apare mai devreme și mai frecvent, cu cele mai ridicate rate la adolescenții mai mari și tinerii adulți.
O terapie accelerează adesea vindecarea, dar unele persoane se recuperează și fără ajutor profesional de la o depresie. Unele fac acest lucru fără depresii viitoare și cu "bunăstare optimă" (Rottenberg et al., 2019). O recuperare durabilă este mai probabilă dacă: primul episod apare mai târziu în viață, persoana experimentează un stres fizic și psihic minim și cel mai important: EXISTĂ SUFICIENTĂ SPRIJIN SOCIAL.
Factori de risc și cauze
Factorii de risc includ anumite trăsături de personalitate, cum ar fi stima de sine scăzută, și diferențe biologice. Tratamentul depresiei include terapia psihologică și medicația, iar programele de prevenție au demonstrat că pot reduce depresia.
Una dintre cele mai studiate teorii despre cauzele depresiei este ipoteza serotoninei. Serotonina este un neurotransmițător prezent în creier, implicat în reglarea dispoziției, anxietății și somnului. Nivelurile scăzute de serotonină sunt adesea asociate cu depresia. Totuși, este important de menționat că depresia este o afecțiune complexă, care poate fi cauzată de mai mulți factori. Serotonina este doar o parte a puzzle-ului și există și alți factori, cum ar fi cei genetici, de mediu și psihosociali, care pot juca un rol. Un articol în Nature Molecular Psychiatry aduce dovezi noi. „Într-o revizuire sistematică a studiilor privind nivelul serotoninei la persoanele cu depresie, nu s-a găsit niciun indiciu că persoanele depresive ar avea un nivel mai scăzut de serotonină sau o activitate anormală a serotoninei comparativ cu persoanele fără depresie.” Mai multe detalii în articolul nostru.
În Germania, aproximativ 5,3 milioane de oameni suferă anual de depresii, iar aproximativ 17% dintre adulții germani vor suferi pe parcursul vieții de o tulburare depresivă persistentă. Un studiu a arătat că în Elveția 13,5% dintre tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani prezintă simptome moderate până la severe de depresie, comparativ cu 8,6% din populația totală.
Depresie severă sau ușoară?
Există diferite tipuri de depresii, cum ar fi depresia severă, tulburarea depresivă persistentă, depresia ușoară sau tulburarea bipolară.
Fluctuațiile de dispoziție sunt variații emoționale temporare, care pot include ocazional stări depresive, în timp ce depresia este o stare semi-permanentă de lipsă de speranță și oboseală, care nu dispare după cel puțin două săptămâni. O depresie severă este caracterizată printr-o povară psihiatrică mai mare și o funcționare psihosocială mai slabă decât o depresie ușoară.
O depresie ușoară este denumită și depresie subclinică și reprezintă o tulburare de dispoziție care nu îndeplinește toate criteriile pentru o depresie majoră, dar prezintă cel puțin două simptome depresive pentru o perioadă mai lungă. Spre deosebire de depresia severă, simptomele depresiei ușoare sunt mai puțin pronunțate și pot fi adesea ascunse mai bine de cei afectați. Totuși, și acestea pot afecta puternic viața de zi cu zi.
Simptomele unei depresii ușoare includ, printre altele, dispoziție scăzută, pierderea interesului, tulburări de somn, epuizare și iritabilitate crescută. Persoanele cu depresie ușoară pot adesea să participe la activitățile zilnice și să-și îndeplinească sarcinile, însă le este greu să simtă bucurie în activități și se epuizează rapid.
Diagnostic și clarificare
Diagnosticul este pus de medici sau psihoterapeuți – nu de internet. Dacă crezi că tu sau cineva din jurul tău prezintă semne de depresie: caută sprijin.
Pentru clarificare se includ:
-
Un interviu detaliat (anamneză)
-
Chestionare (de ex. PHQ-9)
-
Excluderea altor boli (de ex. hipotiroidism)
Diagnosticul precoce crește semnificativ șansele unui tratament reușit.
Opțiuni de tratament
Vestea bună: depresia este tratabilă. În funcție de severitate, se pot aplica diferite metode.
1. Psihoterapie
Cea mai eficientă metodă pentru depresii moderate și severe este psihoterapia. Deosebit de utile:
-
Terapie cognitiv-comportamentală (modificarea tiparelor negative de gândire și comportament)
-
Terapie psihodinamică
-
Terapie interpersonală
-
Terapie bazată pe mindfulness
2. Antidepresive
În cazuri grave sau în forme cronice, antidepresivele pot ajuta la stabilizarea echilibrului neurotransmițătorilor din creier. Important: efectul apare de obicei după 2–4 săptămâni. Oprirea tratamentului se face întotdeauna doar sub supraveghere medicală.
3. Alte abordări
-
Terapie prin mișcare (de ex. alergare, yoga)
-
Antrenament de mindfulness, meditație
-
Terapie cu lumină (pentru depresia sezonieră)
-
Terapie de grup și schimb de experiențe cu alți pacienți
-
Ketamina și psihodelicele
Ketamina și psihodelicele: noi căi în tratamentul depresiei
În cercetarea modernă a depresiei, terapiile pe bază de ketamină și substanțele psihodelice precum psilocibina capătă tot mai multă importanță. Mai ales în depresia rezistentă la tratament apar noi abordări promițătoare.
Ketamina, un anestezic, acționează prin sistemul glutamat (în special prin receptorul NMDA) și, conform studiilor, poate declanșa efecte antidepresive în câteva ore, spre deosebire de antidepresivele clasice care necesită adesea săptămâni. Studiile arată că o singură administrare intravenoasă de ketamină poate reduce rapid simptomele depresive, în special în cazurile de suicid (Berman et al., 2000; Zarate et al., 2006). În prezent, sunt aprobate și spray-uri nazale cu ketamină (de ex. Esketamin), administrate sub supraveghere medicală.
De asemenea, Psilocibina, substanța psihoactivă din așa-numiții „ciuperci magice”, este studiată în studii clinice. Substanța pare să aducă creierul într-o stare neuroplastică în care modelele rigide de gândire se relaxează. Este deosebit de remarcabil că efectul antidepresiv poate fi resimțit după doar una sau două ședințe însoțite și durează săptămâni până la luni (Carhart-Harris et al., 2016; Davis et al., 2021).
Ambele abordări subliniază importanța însoțirii terapeutice: Psihodelicele își dezvoltă întregul potențial doar într-un cadru sigur, controlat, cu integrare psihologică țintită a experiențelor.
În ciuda datelor pozitive, trebuie prudență: Nu toți pacienții beneficiază în aceeași măsură, iar în special în cazul bolilor psihotice existente aceste substanțe sunt contraindicate. În plus, multe dintre aceste abordări (stadiu 2024) sunt încă în faza de studii și nu sunt larg disponibile. Totuși, ele marchează o revoluție în înțelegerea tulburărilor afective și ar putea schimba profund practica psihiatrică pe termen lung.
Depresia și calitatea vieții
Netratată, depresia poate afecta grav calitatea vieții. Relațiile se destramă, munca are de suferit, îndoielile de sine cresc. Unii simt viața fără sens – pot apărea gânduri suicidare. De aceea ajutorul este atât de important.
Totuși, cu tratamentul potrivit, răbdare și sprijin, o viață împlinită este din nou posibilă. Mulți oameni spun că după o depresie trăiesc viața mai conștient, mai clar și cu mai mult sens.
Ce poți face singur
Chiar dacă ajutorul profesional este important, poți acționa și singur:
-
Vorbește deschis cu o persoană de încredere
-
Ține un jurnal al stării de spirit
-
Mișcarea ajută (doar 10 minute de plimbare)
-
Stabilește obiective mici, realiste
-
Reduce supraîncărcarea senzorială (telefon, știri)
-
Exersează mindfulness – respiră conștient, simte, oprește-te
-
Citește articole utile sau o carte de sprijin
Important: Nu ești singur
Populația a devenit mai sensibilă. Tot mai multe celebrități vorbesc deschis despre depresia lor – ceea ce este bine. Reduce stigma. Și totuși, mai este mult de făcut. Mulți încă așteaptă prea mult, din rușine, ignoranță sau teamă.
Dar depresia nu este o slăbiciune. Este o boală și merită înțelegere, compasiune și tratament.
Caietul meu de lucru: însoțitorul tău personal
Dacă te ocupi de tema depresiei, fie ca persoană afectată, rudă sau interesată, vreau să-ți recomand caietul meu de lucru. Nu este un înlocuitor pentru terapie, dar este un însoțitor creat cu dragoste:
-
Cu exerciții de reflecție
-
Spațiu pentru gânduri & sentimente
-
Practica mindfulness & rutine mici
-
Sprijin pe drumul tău către o stare de spirit mai bună, autoîngrijire și claritate
Poți să îl folosești ca o completare la psihoterapie.
Este important să iei depresia în serios și să cauți ajutor. Dacă crezi că suferi de depresie, ar trebui să consulți un medic specialist pentru un diagnostic precis și tratament.
În general, este important să fim conștienți că depresia este o afecțiune frecventă și serioasă, care afectează mulți oameni. Totuși, este posibil să tratezi depresia și să te recuperezi. Luând simptomele în serios, căutând ajutor și primind un tratament individualizat, poți reduce severitatea depresiei și poți redescoperi bucuria vieții.
Surse
-
Berman, R. M., Cappiello, A., Anand, A., et al. (2000). Efectele antidepresive ale ketaminei la pacienții depresivi. Biological Psychiatry, 47(4), 351–354.
-
Zarate, C. A., Singh, J. B., Carlson, P. J., et al. (2006). Un studiu randomizat al unui antagonist N-metil-D-aspartat în depresia majoră rezistentă la tratament. Archives of General Psychiatry, 63(8), 856–864.
-
Carhart-Harris, R. L., Bolstridge, M., Rucker, J., et al. (2016). Psilocibină cu suport psihologic pentru depresia rezistentă la tratament: un studiu de fezabilitate deschis. The Lancet Psychiatry, 3(7), 619–627.
-
Davis, A. K., Barrett, F. S., May, D. G., et al. (2021). Efectele terapiei asistate cu psilocibină asupra tulburării depresive majore. JAMA Psychiatry, 78(5), 481–489.
-
Deutsche Welle. (2018, 4 decembrie). 5,3 milioane de germani suferă de depresie în fiecare an. https://www.dw.com/en/53-million-germans-suffer-from-depression-each-year/a-46506088
-
Swissinfo.ch. (2020, 6 august). Tot mai mulți tineri raportează simptome de depresie. https://www.swissinfo.ch/eng/society/more-young-adults-report-symptoms-of-depression/45997866
-
Medical News Today. (2017, 3 ianuarie). Cât durează depresia? https://www.medicalnewstoday.com/articles/314071
-
Menopause Now. (fără dată). Cum să faci diferența între schimbările de dispoziție și depresie. https://www.menopausenow.com/depression/articles/how-to-distinguish-between-mood-swings-and-depression
-
PsychCentral. (fără dată). Cât durează depresia? https://psychcentral.com/depression/how-long-does-depression-last
-
Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH). (fără dată). Depresie. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression
-
WebMD. (fără dată). Tipuri de depresie. https://www.webmd.com/depression/guide/depression-types
-
Organizația Mondială a Sănătății (OMS). (fără dată). Depresie. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
-
Contribuitori Wikipedia. (fără dată). Tulburare depresivă majoră. În Wikipedia. Accesat la 10 iulie 2025, de pe https://en.wikipedia.org/wiki/Major_depressive_disorder
Categorie: prof, pierdere, motivație, dispoziție scăzută, stare, semn, interes