Rețelele sociale și răspândirea știrilor false: O privire asupra contaminării morale

Rețelele sociale și răspândirea știrilor false: O privire asupra contaminării morale

Rețelele sociale au câștigat o importanță enormă în ultimii ani și au devenit un mijloc important de comunicare. Deși rețelele sociale oferă multe avantaje, ele au contribuit și la răspândirea mai rapidă și mai largă a informațiilor false, cunoscute și sub denumirea de știri false, mai mult ca niciodată. Răspândirea știrilor false poate duce nu doar la confuzie și incertitudine, ci și la efecte negative asupra climatului social și politic. În această postare pe blog, vom analiza contagiunea morală și modul în care aceasta contribuie la răspândirea știrilor false.

Ce este contagiunea morală?

Contagiunea morală, cunoscută și sub denumirea de contagiune socială, este un fenomen în care comportamentul unei persoane este influențat de cei din jurul său. Această influență poate fi atât pozitivă, cât și negativă. În ceea ce privește răspândirea știrilor false, contagiunea morală poate juca însă un rol negativ, deoarece oamenii sunt adesea influențați de opiniile și acțiunile prietenilor și colegilor lor, în loc să se concentreze pe fapte.

Cum influențează contagiunea morală răspândirea știrilor false?

Răspândirea știrilor false pe rețelele sociale poate fi atribuită diferitelor tipuri de contaminare morală. Un exemplu este așa-numitul bias de confirmare (Confirmation Bias), prin care oamenii tind să creadă informațiile care corespund convingerilor lor deja existente. Acest lucru poate duce la distribuirea de informații false care se potrivesc opiniei proprii, fără a depune efortul de a le verifica.

În această fotografie este foarte clar cum are loc contaminarea morală. Astfel, opiniile noastre rămân la noi, iar opiniile altora la ceilalți. Vedem cât de mult polarizăm pe rețelele sociale și cât de departe suntem de realitate! Cu alte cuvinte, fiecare trăiește în propria sa realitate.

Un alt exemplu de contaminare morală este presiunea de grup. Oamenii tind să adopte opinia grupului din care fac parte pentru a fi acceptați și a evita conflictele. Pe rețelele sociale, grupurile care se concentrează pe anumite teme, cum ar fi convingerile politice, teoriile conspirației sau chiar mișcările anti-vaccinare, pot contribui la răspândirea mai rapidă a informațiilor false.

Cum putem combate contaminarea morală?

Pentru a combate contaminarea morală și a limita răspândirea știrilor false, există diverse metode. Una dintre ele este să ne concentrăm pe surse de încredere pentru știri și informații și să ne luăm timp să verificăm corectitudinea informațiilor înainte de a le distribui.

O altă posibilitate este să fim conștienți de modul în care funcționează contaminarea morală și să ne întrebăm dacă convingerile noastre se bazează pe fapte sau opinii. Este important să fim conștienți și de modul în care platformele de social media influențează răspândirea conținutului prin algoritmi, care adesea sunt concepuți pentru a genera implicare și atenție.

În general, rețelele sociale au o influență enormă asupra răspândirii știrilor false și a contaminării morale. Răspândirea rapidă a informațiilor pe rețelele sociale și posibilitatea de a partaja conținut anonim fac ușoară răspândirea informațiilor false și scăderea standardelor morale. 

Pentru a reduce răspândirea știrilor false și a contaminării morale în rețelele sociale, trebuie luate măsuri pentru a educa utilizatorii să gândească critic și să pună sub semnul întrebării informațiile. Introducerea algoritmilor pentru identificarea și limitarea conținutului fals, precum și responsabilitatea platformelor în sine, joacă un rol important. În cele din urmă, utilizatorii trebuie să-și recunoască responsabilitatea în răspândirea conținutului pe rețelele sociale și să fie conștienți de consecințele pe care le pot avea acțiunile lor.

Surse

• https://www.nature.com/articles/s41562-021-01133-5
• https://techpolicy.press/psychologists-observe-moral-contagion-on-facebook-twitter/
• https://science.orf.at/v2/stories/2851224/
• https://www.spektrum.de/news/wie-sich-meinungen-fortpflanzen/1449145
• https://fs.blog/confirmation-bias/
• https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphy.2021.649852/full
• https://www.cambridge.org/core/journals/spanish-journal-of-psychology/article/how-can-psychological-science-help-counter-the-spread-of-fake-news/2E045F4C17741EAD87F7D5D318560F01