Stress Bewältigung Methoden
Există diverse definiții pentru "stres". Una dintre ele ar fi: Procesul prin care percepem și reacționăm la anumite evenimente (stresori), pe care le evaluăm ca fiind amenințătoare sau provocatoare.

 

Cuvântul meu preferat pentru stres este: "Dezechilibru". Stresul este un dezechilibru prelungit între cerințe și mijloacele/posibilitățile (resursele).

 

Stresorii pot fi: evenimente neplăcute, pe scară largă, schimbări semnificative în viață, evenimente personale, tranziții de viață sau supărări zilnice. Provocările cotidiene percepute ca amenințări pot duce la reacții negative puternice. Stresul extrem sau prelungit poate provoca daune fizice. 

 

S-a demonstrat științific de mai multe ori că hormonii de stres suprimă sistemul imunitar. Există diverse experimente pe animale și studii pe oameni. Stresul de adaptare la maimuțe duce la un sistem imunitar slăbit. Stresul influențează vindecarea rănilor chirurgicale și dezvoltarea răcelilor la oameni. Stresul redus poate crește eficacitatea vaccinărilor. 

 

Oamenii fericiți și mereu mulțumiți sunt, în general, sănătoși și trăiesc mai mult decât semenii lor nefericiți. Un partener de viață fericit prezice o sănătate mai bună: „Tu fericit, eu sănătos.” Relațiile în general ne fac fericiți. Este normal și sănătos să cauți intimitate și singurătate. Dar majoritatea dintre noi aspiră și să se conecteze – să se lege în relații apropiate și durabile. În 39 de țări au fost studiate persoane. Cei care petrec „adesea” timp cu prietenii sau familia sunt mai fericiți.

 

Totuși, există multe momente stresante în viața noastră. Cum le gestionăm cel mai bine? Oamenii fac față stresului aplicând diferite strategii de coping . De cele mai multe ori: coping orientat spre problemă sau coping emoțional.

 

Strategii de coping pentru stres:  

  • Preluarea controlului asupra propriei vieți:

Cei care au o convingere externă de control cred că întâmplarea sau forțele externe le determină destinul.

Cei care au o convingere internă de control cred că își controlează singuri destinul. 

  • Autocontrol:

Este abilitatea de a controla impulsurile și de a amâna satisfacția pe termen scurt în favoarea unor recompense mai mari pe termen lung.

Exercitarea voinței epuizează temporar energia mentală necesară pentru autocontrol în alte sarcini. Autocontrolul necesită atenție și energie, dar prezice o bună adaptare, note mai bune și succes social. 
  • Optimism:

Optimiștii pot lucra bine sub stres și au o sănătate bună.

  • Sprijin social: 

Sprijinul social ajută în două moduri la combaterea bolilor.
Calmează sistemul cardiovascular, ceea ce scade tensiunea arterială și nivelul hormonilor de stres. De asemenea, combate bolile prin întărirea funcției imune.

Relațiile apropiate ne oferă oportunitatea unei „terapii a inimii deschise”. Este o șansă de a încredința sentimente dureroase. 

    • Activitate sportivă: 

    Activitatea continuă crește fitnessul inimii și plămânilor și reduce stresul, depresia și anxietățile. Poate atenua influența riscului genetic pentru obezitate și crește calitatea și durata vieții.

    Studentele ușor depresive care au participat la un program de aerobic au prezentat o depresie semnificativ mai redusă decât cele care au făcut exerciții de relaxare sau nu au primit tratament. 

    • Relaxare:

    Peste 60 de studii au arătat că metodele de relaxare pot ameliora durerile de cap, hipertensiunea arterială, anxietatea și insomnia. Meditația mindfulness: O practică reflexivă prin care oamenii percep experiențele actuale într-un mod nejudecător și acceptant. 

    • Factorul Credință § Religios:

    Persoanele religios active tind să trăiască mai mult decât cele care nu sunt religios active. Explicațiile posibile includ efectele variabilelor interveniente, cum ar fi comportamentele sănătoase, sprijinul social sau emoțiile pozitive, care se găsesc frecvent la persoanele care participă regulat la slujbe religioase.

    • Somn și igienă a somnului:

    Când suntem stresați, adesea dormim mai puțin, iar când dormim mai puțin, suntem stresați. Este obositor doar să te gândești la asta. Dacă ați trecut printr-o zi stresantă, un somn suficient și de calitate (în special somnul REM) poate fi o strategie importantă de recuperare. Privarea cronică de somn poate perturba sistemul nostru de reacție la stres și ne poate reduce capacitatea de a face față factorilor de stres.

    • Relaxare musculară progresivă:

    Relaxarea musculară progresivă implică încordarea și relaxarea succesivă a diferitelor grupe musculare (de exemplu, picioare, abdomen, spate). Pe lângă numeroasele beneficii, s-a constatat că relaxarea musculară progresivă reduce nivelul de cortizol din salivă, anxietatea, ritmul cardiac și tensiunea arterială.

    • Intervenții ghidate de imaginație 

    S-a demonstrat că reduc stresul și ajută la tratarea depresiei. Practicile ghidate de imaginație activează simțurile și evocă amintiri sau imagini ale unor locuri liniștite. Aceste imagini mentale pozitive induc o stare mentală pașnică.

    • Umor

    Alți cercetători au descoperit că studenții care abordează stresul de la muncă cu umor se simțeau mai capabili să facă față acestuia și raportau o satisfacție mai mare la locul de muncă.

    • Exerciții de respirație:

    Tehnicile de respirație profundă ajută la calmarea sistemelor fiziologice din corp, reducerea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, creșterea activării sistemului nervos parasimpatic și scăderea nivelului de cortizol;  

    • Reîncadrare:

    Reconfigurați-vă gândirea: Una dintre cele mai bine susținute tratamente prin cercetare pentru stres și anxietate este terapia cognitiv-comportamentală sau CBT. La baza acestei terapii stă înțelegerea faptului că gândurile noastre influențează emoțiile, ceea ce, la rândul său, influențează comportamentul nostru.

    • Animale de companie: 

    Probabil știați deja că animalele de companie sunt unul dintre cele mai eficiente mijloace împotriva stresului. Și acum o confirmă și știința. Universitatea de Stat Washington a realizat în 2019 un studiu care confirmă acest lucru. Organizatorii studiului au adunat 249 de elevi pentru o activitate: 10 minute de mângâiat câini și pisici. Au măsurat nivelul de cortizol, hormonul asociat cu stresul. Rezultatul?: Cortizolul (și deci stresul) a fost redus semnificativ într-un timp scurt. 

    Surse: https://www.apa.org/topics/stress; Psychology - C. Nathan DeWall, David G. Myers, 2021; McCann & Holmes, 1984; Suchecki, Tiba & Machado, 2012; Suchecki et al., 2012; Varvogli & Darviri, 2011; Booth-Butterfield, Booth-Butterfield, & Wanzer, 2007; Perciavalle et al.,2017; https://news.wsu.edu/press-release/2019/07/15/study-demonstrates-stress-reduction-benefits-petting-dogs-cats/

    Scris de Mara Schär

    Lasă un comentariu