Was ist Intelligenz eigentlich

Inteligența este un termen folosit frecvent, dar nu întotdeauna clar definit. Ce înseamnă să fii inteligent și cum se măsoară inteligența? În acest articol, voi aborda aceste întrebări și voi analiza mai îndeaproape conceptul de inteligență. 

Ce este inteligența?

Inteligența este un concept abstract care se referă la capacitatea de a rezolva probleme, de a trage concluzii și de a dobândi cunoștințe. Include, de asemenea, capacitatea de a se adapta la situații noi și de a gândi creativ. Nu există o definiție unitară a inteligenței, dar mulți oameni de știință o consideră o combinație între factori înnăscuți și factori de mediu.

Inteligența nu este o caracteristică precum înălțimea sau greutatea, care are aceeași semnificație pentru toată lumea din lume. Oamenii atribuie acest termen calităților care permit succesul în timpul și cultura lor (Sternberg & Kaufman, 1998).

Charles Spearman credea că avem o singură inteligență generală, care este inima întregului nostru comportament. Unul dintre primii săi critici a fost L.L. Thurstone (1887-1955). Thurstone a aplicat 56 de teste diferite oamenilor și a identificat șapte grupuri de abilități mentale primare. El nu a clasificat oamenii pe o singură scară a aptitudinii generale. Dar când alții au studiat această teorie, au observat că cei care excelează într-un domeniu, performează bine și în celelalte.

Raymond Cattell a simplificat abilitățile lui Thurstone în doi factori: inteligența fluidă și inteligența cristalizată. Inteligența fluidă se referă la capacitatea de a argumenta, rezolva probleme și gândi abstract. Include abilitatea de a învăța și adapta la situații noi, de a rezolva probleme, de a gândi logic și creativ. Inteligența fluidă tinde să scadă odată cu vârsta, deoarece depinde puternic de abilitățile cognitive înnăscute și mai puțin de învățarea și experiențele anterioare. Inteligența cristalizată, pe de altă parte, se referă la cunoștințele și abilitățile acumulate pe care o persoană le dobândește prin experiență și educație. Include capacitatea de a folosi limbajul, cunoștințele normelor sociale și practicilor culturale pentru a rezolva probleme și a lua decizii. Inteligența cristalizată tinde să crească odată cu vârsta, pe măsură ce oamenii acumulează mai multă cunoaștere și experiență.

Apoi a urmat teoria inteligențelor multiple a lui Gardner. Acesta este un model propus în 1983 de psihologul Howard Gardner. Teoria sugerează că există mai multe tipuri distincte de inteligență, care sunt prezente în grade diferite la diferite persoane. Aceste inteligențe nu sunt neapărat interconectate, iar indivizii pot avea puncte forte într-unul sau mai multe domenii.

Cele opt tipuri de inteligență identificate de Gardner sunt: inteligența lingvistică, inteligența logic-matematică, inteligența spațială, inteligența muzicală, inteligența corporal-kinestezică, inteligența interpersonală, inteligența intrapersonală, inteligența naturalistă.

Teoria lui Gardner a fost criticată pentru lipsa dovezilor empirice și dificultatea de a măsura diferite tipuri de inteligență. Totuși, a influențat practicile educaționale promovând o abordare mai holistică și individualizată a predării și învățării.

Robert Sternberg (1985,2015,2017) este de acord cu Gardner, dar propune doar 3 tipuri de inteligență: analitică, creativă și practică.

Ideea generală este că oamenii au daruri diferite. Te-ai întrebat care sunt darurile tale?

Cum se măsoară inteligența?

Există diferite metode de măsurare a inteligenței, dar cea mai utilizată este coeficientul de inteligență (IQ). Testul IQ constă într-o serie de sarcini care urmăresc să măsoare diverse abilități precum înțelegerea limbajului, percepția spațială și gândirea logică. IQ-ul este apoi evaluat printr-un scor raportat la inteligența medie a unui grup de vârstă.

Este însă important de menționat că IQ-ul nu este singura metodă de măsurare a inteligenței.

Există o serie de teste de inteligență consacrate, aplicate la nivel mondial pentru a măsura abilitățile cognitive. Iată câteva dintre cele mai importante:

  1. Wechsler Adult Intelligence Scale (WAIS)
    WAIS este unul dintre cele mai frecvent utilizate teste de inteligență pentru adulți. Măsoară diferite aspecte ale inteligenței, inclusiv abilități verbale, memoria de lucru, gândirea logică și viteza de procesare. Există și versiuni pentru copii (WISC) și preșcolari (WPPSI).

  2. Stanford-Binet Intelligence Scale
    Testul Stanford-Binet este un alt test larg răspândit, utilizat atât pentru copii, cât și pentru adulți. Se concentrează pe cinci domenii principale: raționament fluid, cunoștințe, gândire cantitativă, gândire vizual-spațială și memoria de lucru.

  3. Raven's Progressive Matrices
    Acest test măsoară în special gândirea logică abstractă și capacitatea de a recunoaște modele. Este considerat independent de cultură, deoarece se bazează în mare parte pe probleme vizuale și nu presupune abilități lingvistice.

  4. Cattell Culture Fair Intelligence Test (CFIT)
    Testul Cattell a fost dezvoltat pentru a asigura independența culturală și lingvistică în măsurarea inteligenței. Măsoară inteligența fluidă, adică abilitatea de a rezolva probleme fără cunoștințe specifice învățate.

  5. Kaufman Assessment Battery for Children (KABC)
    Acest test este folosit în special la copii și măsoară abilități cognitive în domenii precum gândirea secvențială și simultană, capacitatea de învățare și planificarea.

  6. Woodcock-Johnson Tests of Cognitive Abilities
    Acest test este folosit pentru a măsura diverse abilități cognitive precum viteza de procesare, înțelegerea verbală și performanța memoriei la copii și adulți. Este adesea utilizat în psihologia educației.

  7. Wonderlic Personnel Test
    Testul Wonderlic este un test de 12 minute, folosit frecvent în mediul de lucru sau în procedurile de selecție. Măsoară abilitățile cognitive generale, inclusiv competențele matematice și lingvistice.

Aceste teste sunt utilizate în contexte diferite – de la psihologia educației, consiliere profesională până la cercetare științifică – și oferă perspective variate asupra performanței cognitive a unei persoane.

Care sunt factorii care influențează inteligența?

Inteligența este influențată de mulți factori, inclusiv predispoziția genetică, factorii de mediu și educația. Există și unele studii care indică faptul că inteligența corelează cu alți factori precum sănătatea și statutul social. Condițiile de viață sunt foarte importante. Adolescenții care cresc într-un mediu privilegiat (spațiu, liniște, iluminare adecvată) au un cortex prefrontal mai dezvoltat (Uy et al., 2019), ceea ce dovedește încă o dată că lumea nu este un loc echitabil.

Performanța necesită însă multe abilități: talent, multă practică, inteligență emoțională (perceperea, înțelegerea și utilizarea emoțiilor) și un ingredient foarte important: perseverența! Aceasta este o trăsătură de personalitate care se referă la rezistența și pasiunea unei persoane pentru obiective pe termen lung, combinată cu capacitatea de a persevera și a depăși provocările în fața dificultăților. Este calitatea de a avea un interes și un angajament constant, în ciuda obstacolelor și eșecurilor, pentru a-ți atinge scopurile.  

În ansamblu, inteligența este un concept complex, influențat de mulți factori și dificil de definit simplu. Măsurarea inteligenței prin testul IQ nu este perfectă și există și metode alternative. Totuși, este clar că inteligența joacă un rol important în multe aspecte ale vieții noastre, de la educație până la cariera profesională. Prin abordarea acestui concept și extinderea înțelegerii noastre, putem lua decizii mai bune și ne putem dezvolta abilitățile.

În cercetarea inteligenței, întrebarea ce este exact inteligența rămâne un fenomen fascinant și complex. Fie prin teste IQ, teste de inteligență sau modele alternative de inteligență, înțelegerea noastră a acestui construct complex s-a dezvoltat continuu.

În psihologie, oamenii de știință încearcă să înțeleagă mai bine conceptul de inteligență și să îl explice. În acest proces, creierul joacă un rol central, deoarece abilitățile noastre cognitive și procesele de gândire formează ceea ce percepem ca fiind „inteligent”.

În cele din urmă, inteligența rămâne ceva ce noi, ca oameni, putem continua să explorăm și să valorificăm pentru a lua decizii mai înțelepte și a ne valorifica pe deplin potențialul.

Deși încă nu avem o explicație completă a acestui fenomen, dispunem de numeroase modele și teste la dispoziție care ne ajută să înțelegem mai bine acest concept și să îl explorăm în continuare.

Sursă

Psihologie. Ediția a 13-a. David Myers; C. Nathan DeWall

Categorie: test de inteligență/ construct/ intellegere/ om/ soluție/ factor g/ teorii/ mod/ probleme/ adaptare/ capacitate de performanță/ copii/ multitudine/ William Stern/ individ/ mediu/ cercetător

Scris de Mara Schär

Lasă un comentariu