Suicidul este un subiect care incomodează mulți oameni. De obicei, este evitat pentru că este greu de înțeles pentru majoritatea. Totuși, nu trebuie să-l ignorăm. Suicidul este o problemă serioasă care apare în aproape toate țările lumii.
În fiecare an, aproximativ 800.000 de oameni disperați din întreaga lume își iau viața, alegând o soluție permanentă pentru o problemă posibil temporară (OMS, 2018e).
Factori care cresc riscul de suicid
Cercetătorii au comparat diferite grupuri și au clasificat factorii care cresc riscul de suicid. Naționalitatea, rasa, genul sau vârsta pot influența rata suicidului.
- Rusia are o rată a suicidului dublă față de Statele Unite.
- În Statele Unite, albii și nativii americani mor prin suicid de aproximativ două ori mai des decât BPoC (Black People of Color), Latinx și persoanele de origine asiatică (Curtin & Hedegaard, 2019).
- La pacienții cu anxietate, riscul de suicid este triplat, iar la depresivi este înmulțit cu cinci (Bostwick & Pankratz, 2000; Kanwar et al., 2013).
- Femeile și fetele iau în considerare sau încearcă mai des sinuciderea decât bărbații. Dar la nivel mondial, bărbații mor de două ori mai des prin sinucidere.
- La vârsta adultă târzie, ratele cresc la nivel mondial, cea mai mare rată fiind în rândul persoanelor peste 70 de ani.
- Persoanele cu tulburări obsesiv-compulsive au un risc mai mare de depresie, ceea ce le crește riscul de sinucidere (de la Cruz et al., 2017).
- Gândurile suicidare pot crește și atunci când oamenii se simt presați să atingă un standard pe care îl consideră inaccesibil: de exemplu, să fie slabi, heterosexuali sau bogați. (Chatard & Selimbegović, 2011; Smith, M. et al., 2018).
- Ratele sinuciderilor sunt mult mai mari în rândul persoanelor bogate, nereligioase și necăsătorite (Norko et al., 2017; Okada & Samreth, 2013; VanderWeele et al., 2016, 2017).
- Adolescenții transgender și cei cu identitate de gen nonconformă, expuși unui mediu nesusținător, au, de asemenea, un risc crescut de a încerca sinuciderea.
- De asemenea, sugestia socială poate declanșa gânduri și comportamente suicidare. O analiză a datelor a 17 milioane de utilizatori Twitter a arătat că împărtășirea gândurilor suicidare a avut un efect de undă și a răspândit aceste gânduri prin rețeaua socială proprie (Cero & Witte, 2019).
- Emoțiile negative tind să crească în timpul săptămânii. Ratele sinuciderilor sunt cele mai ridicate în aprilie și mai și nu (așa cum se credea în general) în vacanțele de iarnă.
NSSI, ca factor de risc pentru tentativele viitoare de sinucidere
Unele persoane – în special adolescenți și femei – pot practica auto-vătămarea non-suicidară (NSSI). De exemplu, se pot tăia sau arde pielea, se pot lovi singuri sau pot introduce obiecte sub unghii. Cei care practică NSSI au experimentat bullying, hărțuire sau stres. Sunt atât autocritici, cât și impulsivi. Unii găsesc alinare de la gândurile negative intense prin distragerea atenției cu durerea, alții atrag atenția și caută ajutor, iar unii pot reduce sentimentele de vinovăție pedepsindu-se pe ei înșiși.
Cei care se angajează în NSSI, de obicei, nu sunt persoane care încearcă să se sinucidă (Evans & Simms, 2019; Nock & Kessler, 2006). Cu toate acestea, NSSI este un factor de risc pentru tentativele viitoare de sinucidere.
Rata globală a sinuciderilor
Faptele vorbesc de la sine: Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rata globală a sinuciderilor în 2019 a fost de 9,0 la 100.000 de locuitori. SUA au avut cea mai mare rată a sinuciderilor dintre țările G7, cu 16,1 la 100.000, în timp ce Italia a înregistrat cea mai scăzută, cu 6,7 la 100.000. Germania a avut o rată a sinuciderilor de 12,3 la 100.000 de locuitori. În rândul țărilor BRICS, rata sinuciderilor a variat între 6,9 în Brazilia și 25,1 în Federația Rusă.
În Elveția, eutanasia și sinuciderea asistată sunt legale
În anul 2014 au fost efectuate în total 752 de sinucideri asistate (330 bărbați, 422 femei), comparativ cu 1.029 de sinucideri neasistate (754 bărbați, 275 femei). Majoritatea sinuciderilor asistate au implicat persoane în vârstă care sufereau de o boală fatală. Criticii vorbesc despre „turismul sinuciderii”, deoarece organizațiile elvețiene de asistare a morții sunt utilizate pe scară largă de străini. În 2008, cetățenii germani reprezentau 60% din totalul sinuciderilor asistate de organizația Dignitas.
Impactul sinuciderii și tentativelor de sinucidere
Sinuciderea și tentativele de sinucidere au efecte emoționale, fizice și economice grave. Persoanele care încearcă să se sinucidă și supraviețuiesc pot suferi răni grave care pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății lor. De asemenea, pot experimenta depresie și alte probleme psihice.
Sinuciderea și tentativele de sinucidere afectează sănătatea și bunăstarea prietenilor, rudelor, colegilor de muncă și comunității. Când oamenii mor prin sinucidere, membrii supraviețuitori ai familiei și prietenii pot experimenta perioade lungi de doliu, șoc, furie, vinovăție, simptome de depresie sau anxietate și chiar gânduri suicidare.
Costul financiar pe care sinuciderea îl are asupra societății este, de asemenea, ridicat. În anul 2020, sinuciderea și auto-vătămările non-fatale au costat națiunea mai mult de 500 de miliarde de dolari americani în cheltuieli medicale, costuri legate de absenteismul de la muncă, valoarea vieții statistice și costurile calității vieții.
Măsuri de prevenire împotriva sinuciderii
Există însă diferite modalități de a preveni sinuciderile. O măsură importantă este promovarea sănătății mintale și identificarea și tratarea timpurie a tulburărilor psihice. În plus, reducerea stigmatizării, extinderea rețelelor de sprijin și promovarea competențelor de viață pot contribui la scăderea riscului de sinucidere.
Crize acute de sinucidere: apelarea la ajutor profesional
În crizele acute de sinucidere poate fi util să se apeleze la ajutor profesional. Acestea includ linii telefonice de consiliere, servicii de criză și clinici psihiatrice. De asemenea, este important ca persoanele din jurul celor cu gânduri suicidare să fie atente la semnalele de avertizare și să le ia în serios pentru a căuta sprijin la timp.
Prevenirea sinuciderii: o responsabilitate a întregii societăți
Este important să subliniem că prevenirea sinuciderii este o responsabilitate a întregii societăți și că fiecare poate contribui la prevenirea sinuciderilor. Discuțiile deschise pe această temă, împărtășirea experiențelor personale și răspândirea informațiilor și ofertelor de ajutor pot contribui la creșterea conștientizării privind prevenirea sinuciderii și la sprijinirea persoanelor aflate în criză.
